Volumul IV al seriei „Ghidul Gastronomic al României” aduce în faţa cititorului (după ştiinţa noastră, pentru prima dată în acest tip de abordare), pe lângă reţetele specifice ale unor etnii ce trăiesc împreună cu românii, şi informaţii privind datele demografice, istoria şi tradiţiile care le caracterizează. Deloc întâmplător, România este locul în care paradisul este imaginat şi trăit ca o feerie culinară. În cămările sale stau alături, fără prejudecăţi, telemeaua românilor, cârnaţii şvăbeşti, sângeretele maghiarilor, murăturile sârbilor, zacusca bulgarilor sau inconfundabilele dulciuri turceşti. Bucătăria din spaţiul cuprins între graniţele României este una cosmopolită, care a adunat de-a lungul veacurilor reţete ale tuturor etniilor care au trăit aici ori s-au aflat la graniţele sale. Multe din reţetele „celuilalt”, trecute prin filtrul gospodinelor române, au intrat pe mesele familiilor acestora, fiind considerate în prezent ca naţionale sau, cel puţin, specifice. Albanezi, armeni, bulgari, cehi şi slovaci, croaţi şi sârbi, evrei, germani, greci, maghiari, polonezi, ruşi lipoveni, rromi, turci, tătari... Numai enumerarea lor ne poate duce cu gândul la o lungă şi interesantă călătorie prin Europa sau Asia. De fapt, este vorba despre exponenţii etniilor ce convieţuiesc de multe secole pe teritoriul actual al României. Demersul nostru, pe care îl dorim savuros şi instructiv în acelaşi timp, constituie o invitaţie pentru gospodine de a aduce pe masa familiei preparate specifice ale etniilor care convieţuiesc cu noi, într-o încercare de mai bună înţelegere a mentalităţilor şi, implicit, a obiceiurilor acestora.